Ce faci când în inima ta cresc rădăcini puternice, te înconjoară, te acoperă, te strâng și dislocă părți importante. Rămân și se înmulțesc, te înțeapă, te sfâșie. Iar peste tine cad toate: ploaie, pământ, gunoaie, resturi de tot felul. Peste tine, inimă. Inima satului. Un loc în care s-a trăit. Desenăm împreună o hartă afectivă a acestei grădini, a casei care acum e Ruină. Ruină-Teatru din Șona. Încercăm să legăm poveștile din ultimii 215 ani… de când avem repere legate de loc… practic din 1809…. toate interacțiunile cu acest punct din sat. Inima lui. Acum, Centrul.
Ce am făcut:
Am privit în profunzime.
Am săpat cu grijă. Alături de inginerul geolog Georgiana Sălcudean și echipa sa am realizat studiul geotehnic și am putut observa toate straturile și tipurile de sol, s-au analizat nivelul apelor, starea terenului. Aflăm de la geolog că Șona aparține bazinului hidrologic al râului Olt, că din punct de vedere geomorfologic, zona și amplasamentul studiat, aparțin Depresiunii Făgărașului, iar Depresiunea Făgărașului a fost asemănată cu un mare amfiteatru natural care se desfășoară în trei trepte sub impresionantul versant nordic al munților. Depresiunea Făgărașului, se întinde pe o lungime de circa 75km și pe o lățime de circa 20 km , fiind o depresiune submontană de origine tectono – erozivo – acumulativă, suprapusă pe o ramă de șisturi cristaline a Munților Făgărașului ușor scufundată de-a lungul faliilor și colmatată cu materiale erodate din munții apropiați, mai întâi în apele lacului format aici după retragerea apelor lacustre, în timpul Cuaternarului inferior – în mediul continental. Adică un peisaj format de mii, de milioane de ani. Care a păstrat trecerea noastră pe aici.
Să ne întoarcem în prezent, să revenim cu picioarele pe pământ. Ce straturi avem în grădina Ruinei… cu cât mergem în adâncuri… din foraje au fost prelevate probe de pământ care au fost corelate cu analizele de laborator. Pe baza acestora, stratigrafia amplasamentului poate fi descrisă astfel:
Apa. Pare de neoprit. Un subiect sensibil, o zonă mlăștinoasă, un istoric al apei în beci ani la rândul, apă peste tot, în pereți, în lemn, pânză freatică sus, apă pluvială necaptată sau nedirecționată corect în șanțuri. Șanțuri istorice acoperite, blocate, de vreme sau de oameni, neîngrijite. Apă peste tot în timp ce alte locuri din sat sunt secate. Și așa începem ușor-ușor să înțelegem puterea apei, apoi ea ca semn al vieții, apa ca resursă valoroasă, apa, parte din expresia locului. Și am început să facem corect șanțurile, să protejăm terenul. Și să continuăm să urmărim cum ne desenează peisajul și cum îi inspiră pe artiști. Cum aduce și menține viața în grădina Ruinei-Teatru.
Iar aici, pe harta afectivă a locului avem un punct simbolic. Fântâna casei, o fântână istorică a satului, pe poziția originală. Locul de unde mulți iau apă pentru animale, pentru că foarte multe puțuri din sat au secat sau au scăzut ca debit. Ne dorim să o îngrijim, să o reparăm, acum fiind avariată partea superioară și să o păstrăm așa, ca un dar pentru comunitate, să fie de folos tuturor, cu un consum responsabil. Să fie continuitate. Să fie apropiere de apă. De data aceasta alimentarea cu o cantitate mai mare se face din stradă și nu de pe teren, ca să nu se facă din nou șleauri sau să provocăm vibrații mari când intră tractoarele cu tonaj mare aproape de ziduri.
Ruina va rămâne Ruină. Cu ziduri pe care crește o colecție de plante locale.
Am lucrat atent cu peisagiștii Raluca Rusu, Alex Ciobotă, cu bioloaga Corina Steiu, cu arhitectul Cosmin Pavel și mulți voluntari pentru a elimina atent speciile invazive. Nu e simplu când zeci de ani cresc agresiv plante cu rădăcini care dislocă pietrele, topesc tencuielile.
Ce e soft cappingul?
Un coronament vegetal care protejează zidurile-ruină împotriva acțiunii apei, a eroziunii și a efectelor îngheț-dezgheț. Experimentul nostru este inspirat din procesele naturale de colonizare a zidurilor satului cu plantele locului. Cocoțate pe zidării, plantele formează un strat ușor, fragil dar rezilient și transformă Ruina în locul de adăpost al speciilor native și al faunei din proximitate. Zidurile-rest expun frânturi din patrimoniul vernacular al satului și (in)vizibilitatea peisajului local, fiind și rezervoare de biodiversitate.
Dintre speciile reprezentative am transplantat albița (Alyssum alyssoides), spanacul sălbatic (Chenopodium album), ciocul berzei (Geranium molle), coada șoricelului (Achillea millefolium) și tot felul de sedumuri (Sedum acre, Sedum annuum, Sedum rupestre).
Am analizat zidurile, alte ruine din sat și am inventariat speciile bune de pe ziduri. Pe soare, pe vânt, în ritmul naturii.
Am cules semințe câteva luni mai târziu, cu măsură și am documentat locurile din care am cules. O parte din ele s-au prăbușit între timp sau au dispărut cu totul. Rămâne memoria plantelor la noi la Ruină, pe ziduri.
Am creat un strat de test… și îl monitorizăm constant ca să învățăm. Ce rezistă, unde greșim, ce plante leagă o prietenie cu zidurile. Mai întâi voluntarii au pregătit suprafața și apoi au făcut o șapă de cărămidă pisată, țiglă pisată, var hidraulic, var stins pastă, nisip, apă. Au pus pământ cernut din resturile ruinei sau pământ adus de pe malul Oltului. Și așa am creat o lume posibilă, o mini grădină suspendată, pe ziduri, o expoziție în aer liber, în permanentă transformare.
Plantele-personaj
Am primit și daruri. Aduse de vânt. Ce frumos să te instalezi așa într-un loc, în colțul unei inimi. Aduse de vânt… semințele de voinicică (Descurainia sophia) si de ciocul berzei (Geranium molle), au fost purtate prin aer, iar plantele au apărut singure.
Prima floare albastră de la Ruina-Teatru este aici, a înflorit în 2024 (Lappula squarosa).
O grădină deschisă unui sat întreg, un loc frumos în Transilvania
De ce facem la Ruina-Teatru din Șona o grădină? Pentru că ne dorim să fie o grădină comunitară, care se îngrijește de oamenii buni din sat, de copii, de vizitatori, de cei care studiază plantele, de călători, după un program prestabilit de acțiuni. O colecție de plante locale, o memorie a plantelor. O formă de continuitate și de viețuire. Și mai ales… pentru că într-o grădină, avem personaje peste tot.
O Ruină și o grădină pot ocroti oamenii
Dorim să inspirăm și alte comunități din România să îmbrățișeze Ruinele, să îngrijească împreună un loc. Pentru că trecerea timpului peste ele ne învață cum să așezăm Frumosul în viețile noastre. Că ne putem reconstrui sau trăi cu fisuri, cu sens. În timpul nostru și dincolo de noi. Aici, la Șona, vântul a început să adie.
📷 Aerial photo: Adelina și Denis Șerb
📷 Photos: Diana Iabrașu
De ce lucrăm așa:
Lucrăm cu zeci de voluntari, cu specialiști, cu studenți care studiază Arhitectură, Restaurare, Istoria Artei, Peisagistică, Graphic Design, Turism cultural, Comunicare, Fotografie, cu oamenii locului, învățăm constant unii de la alții. Petrecem timp împreună, lucrăm, mâncăm, povestim, ne bucurăm. Facem totul cu ajutorul prietenilor, familiilor, cunoscuților, donatorilor și sponsorilor pentru Albastru, cărora le suntem recunoscători. Dăruim timp, cunoștințe, facem fapte bune care rămân. În inimă.
Ne puteți sprijini acțiunile donând în Contul Albastru al Asociației Monumentum:
Direct: Transfer bancar cu mențiunea ALBASTRU
ASOCIAȚIA MONUMENTUM
IBAN: RO72 RNCB 0227 1412 3662 0018
Cod SWIFT: RNCBROBU
Nume bancă: BCR SUCURSALA JUDEȚEANĂ SIBIU
Adresă bancă: STR. EMIL CIORAN, NR. 1, SIBIU
Partener strategic Albastru:
Voluntari și ajutoare locale care au participat sau contribuit până în prezent la acțiunile legate de grădină a Ruinei-Teatru din Șona: Cezara Matei, Tudor Coman, Ciprian Muntean, Mihai Cristian, Rareș Ronkov, Adela Vekony, Ștefan Olteanu, Larisa Hățiș, Raluca Popa, Gabriela Nedelcu, Ana Neacșu, Cristiana Hetea, Gabi Pîrvu, Lara Antone, Nicolae Frățilă, Doina Costea, Bianca Rîbiță, Ramona Danilescu, Mărioara și Gheorghe Bucur, Mihaela Frățilă, Mihai Frățilă, Bucur Folea, Andreea, Dorina și Viorel Giurgiu, Ștefan Cibian, Ana Marica, Mihaela Irimescu, Răzvan Mitocariu, Ioana Viorica Georgescu, Paul Haraga, Paul Ursa, Maria Hîncu, Catinca Mănăilă, Marina Sârghie, Cornel Tănase, Dana Graură, Alina Zară, Ovidiu Muntean, Costel, Neluțu, Marian, Sorin, Dan, Radu, Adrian … și lista continuă.
